LIVIA IUȘANDigital & Music Enthusiast

Despre brandingul B.U.G. Mafia și lucrurile învățate de-a lungul anilor (Tataee @ MMB)

Ieri a început conferința Mastering the Music Business, prima dedicată industriei muzicale din România, inițiată de Anca Lupeș.

Tot ieri, printre speakeri s-a aflat și Tataee de la B.U.G. Mafia și pentru că timpul este scurt, iar eu astăzi o să fiu tot la Hanul Gabroveni pentru cea de-a doua zi, am hotărât să încep seria de articole dedicate conferinței cu discursul lui Tataee, despre brandul B.U.G. Mafia.

Au fost și sunt una dintre cele mai cunoscute și puternice trupe de hip-hop din România, trupă pe care mereu am considerat-o un exemplu demn de urmat.

B.U.G.Mafia

Revenind la Tataee, a vorbit despre punctele cheie atinse și menținute de-a lungul timpului:
1. Brandingul B.U.G. Mafia
Totul a început foarte greu, în anii ’93 și ’94, perioadă în care nu aveau nici măcar case de discuri care le-ar fi putut prelua primul album și, așa cu este și acum, deoarece conținutul este foarte diversificat, mult, iar timpul este scurt, pentru un artist începător lucrurile sunt foarte complicate.
Dar așa cum a fost, așa o să și fie: pentru a avea succes trebuie să ai conținut de calitate. Dar pentru asta ai nevoie și de promovare, iar pentru promovare îți trebuie și bani, iar ca să faci bani trebuie să ai succes. Din acest punct, atunci era și mai greu să începi, pentru că accesul la informație era foarte dificil.

O acțiune benefică la începutul B.U.G. Mafia a luat luarea de hotărâri legate de brandingul trupei, iar ele s-au împărțit în 4 ramuri, de luat în considerare și aplicat:
1. Să fie întotdeauna informați (au mers la Centrul Cultural American și la Centrul Cultural Englez unde și-au făcut abonamente și citeau în fiecare săptămână presa de specialitate din străinătate, cărți și nu numai), pentru a-i ajuta să vadă cum se mișcau artiștii de afară.

2. Conținutul și prezentarea conținutului sunt întotdeauna foarte importante.
Încă din perioadă respectivă au încercat să fie cu un pas înaintea celorlalți artiști din hip-hop, lucru pe care îl consider încă slab implementat, mai ales în România, unde teama de a fi diferit se întrepătrunde cu aceea de a nu da greș.
Revenind la B.U.G. Mafia, din punct de vedere al calității au fost foarte exigenți, prin faptul că au întrâziat proiecte chiar și cu un an, doi, iar asta pentru că nu erau mulțumiți de ele. Și așa mi-am adus instantaneu aminte de piesa care dă chiar numele albumului ”Înapoi în viitor” lansat în 2011, în care Uzzi chiar a menționat că n-a fost o strategie.
Dacă stai să te gândești mai bine, e mult mai ok să întârzii un an decât să-ți pară rău o eternitate, pentru că piesele rămân publice într-un mod sau altul…

3. Să fie diferiți față de toți ceilalți artiști care erau la momentul respectiv în România.
Au fost mai agresivi la început și în mod sigur au încercat pe tot parcursul carierei să creeze lucruri care să fie altfel, de la versuri, sunet, prezentarea albumelor, acțiunile de promovare etc.

4. Au hotărât să nu se asocieze cu artiști, publicații sau orice alte entități care nu aveau credibilitate în comunitatea fanilor de muzică hip-hop.

Mafia

Există, de asemenea, și cele 4 perioade din brandingul trupei B.U.G.:
1. Începutul, care a fost foarte greu. Au așteptat luni de zile la radio pentru a intra în contact cu un realizator de emisiune de nișă, pentru a avea acces la studioul mai performant al radiolui, dar și pentru a intra în emisiune.

După ce au înregistrat prima piesă, au văzut, tot afară, că artiștii aveau echipe care mergeau pe stradă și făceau promovare. Cum nu își permiteau, au mers ei înșiși: ”am luat o găleată de aracet, am luat 1,000 de xerox-uri cumpărate cu banii din alocație și am mers într-o noapte și am umplut centrul Bucureștiului, pentru că aici erau toți tinerii cool, iar ei puteau să ducă vorba și în cartierele de unde veneau.”

Au participat la evenimente mici, mai ales că în perioada respectivă făceau și evenimente între ei, zvonul că trupa există fiind astfel creat. De asemenea, puterea zvonului a continuat să fie folosită pe toată perioada carierei.

2. A doua perioadă, după 1996, când au lansat ”Pantelimonu’ petrece” și deja aveau un succes la nivel național. Erau vizibili, iar presa a început să-i caute și mai mult. Acceptau tot ce venea din partea presei, până când au început să fie mai selectivi.

O altă parte importantă atunci a fost faptul că vorbeau cu fanii la telefon. Pe lângă numărul casei de discuri de pe casetă era trecut și cel al lui Tataee, de acasă, pentru concerte.
Erau tot felul de persoane care voiau să afle diferite lucruri, dar asta i-a ajutat să facă și mai puternică relația lor cu fanii.

3. A treia perioadă, după 1998, în care și-au solidificat statutul de staruri în muzica românească, iar atunci au schimbat puțin strategia. În continuare stăteau la concert cu fanii și discutau, dar au început în schimb să selecteze audițiile din presă.

4. A patra perioadă, după 2010, când trupa a intrat oficial pe internet, iar atunci au avut libertate deplină, lucru care a sporit foarte mult credibilitatea în rândul fanilor și i-a ajuta în a contura o imagine a trupei mult mai clară.

2. Online-ul
Pentru Tataee povestea cu online-ul a început la finalul anilor ’90 când a urmărit pe internet filmul cu Napster și Metallica, observând că Napster a fost un lucru care va influența industria muzicală, pentru că fanii erau atrași de ușurința cu care se lua muzica, plus că românii consumă tehnologie (și avem și cel mai bună viteză de internet din Europa).
Concluziile au fost clare: fanii voiau muzică gratis, iar formatul fizic urma să dispară foarte curând (CD-urile încă scad în vânzări, vinyl-urile fiind singurele care cresc, dar încet).

Colegii lui nu voiau să înțeleagă că la un moment dat, visul de la care a pornit proiectul lor, de a avea un CD fizic, va dispărea, și, de asemenea, nici CAT Music nu voia să audă că modelul lor de business va dispărea.

Deși vânzările mergeau bine, în 2006 un radio mainstream din România a refuzat să-i mai difuzeze, așa că le-au rămas doar 2 canale de promovare: presa și concertele.
În 2005 a apărut și YouTube, iar între 2006 și 2009, fanii B.U.G. Mafia au urcat acolo peste 10,000 de materiale, care însumau peste 200 de milioane de vizualizări.

După ce nu mai scoseseră un album de 6 ani, în 2009, trupa a încheiat contractul cu casa de discuri, devenind independenți.
În 2010 au intrat oficial pe internet, când deja era foarte multă activitate legată de trupă, iar în 2010 s-a luat cea mai grea decizie din ultimii 10 ani pentru trupă: a fost șters succesul B.U.G. Mafia de pe YouTube, pentru a face loc succesului brandului trupei, pe YouTube.

Au anunțat fanii că de atunci muzica lor va fi disponibilă și gratis. Pe 1 septembrie 2011 o parte din rețelele de providere de internet au căzut din cauza albumului trupei (”Înapoi în viitor”), lansat după 7 ani și jumătate de la ultimul material. Albumul a adus cu sine și un nou record, respectiv faptul că i-a adus pe locul 8 în lume la categoria muzicieni pe YouTube. Tot prin acest album au introdus și download-ul cu adresă de e-mail (de asemenea, foarte, foarte important pentru orice artist).

3. Fanii sunt numărul 1, iar ei se câștigă unul câte unul.

Perioada 2001-2010 a fost de asemenea importantă, deoarece se crease și un forum neoficial ai trupei, care a ajuns să fie cea mai mare comunitate de gen din România, iar, un alt pas important a fost în 2003 și în 2005 când Tataee a început să răspundă câteva luni la miile de întrebări de acolo. Din 2010 totul a devenit și mai simplu.

B.U.G. Mafia

Brandul Mafia a crescut organic, în timp. Totul a fost imagine de la început, pentru ca ulterior să fie promovată pentru a crea și menține brandul trupei. Dar nimic nu ar fi fost posibil fără fanii trupei, fanii genului hip-hop, care prin definiție au devenit unii dintre cei mai loiali fani din industria muzicală. 🙂

Istoria trupei încă se scrie.
#vaurma…

Sursă foto: www.facebook.com/bugmafia

 

Ți-a plăcut articolul?
Nu uita să-i dai share ca să afle și prietenii tăi!

Tags: , , , , , , , , , , , , ,