Vânzarea de albume fizice vs. digitale, în 2014 – studiu de caz
Pentru că mai sunt câteva ore din 2014, vreau să vă prezint industria muzicală din punctul de vedere al vânzării de CD-uri (şi al unui colecţionar, de asemenea). 🙂
Ca punct de plecare, avem următoarele premise legate de vânzări. Ele reprezintă:
– în Japonia: 85% din totalul vânzărilor din industria muzicală (a doua cea mai mare piaţă pentru muzică);
– în Europa: în Suedia procentul este de 20% (streaming-ul online este cel care domină);
– în Statele Unite, vânzările digitale au scăzut pentru prima dată anul trecut:
Conform Recording Industry Association of Japan, vânzările online sunt estimate la 1 miliard de dolari în 2009, pe când cele din 2013 abia ajung la 400 de milioane de dolari.
* Cauze principale pentru care CD-urile încă prind în Japonia:
1. este un climat bun pentru afaceri în industria muzicală;
2. japonezii au o afecţiune pentru colecţii (asta explică şi de ce digitalul nu a „prins”, ţinând cont de faptul că este printre primele ţări când vine vorba de tehnologie);
3. o problemă intervine în gestionarea drepturilor, care sunt confuze: licenţele se acordă dificil.
Spotify şi Rdio, două dintre cele mai mari platforme de streaming, nu sunt în Japonia (şi nici în România).
Ken Parks de la Spotify (platformă de streaming cu peste 10 milioane de utilizatori) a mers şi a negociat cu casele de discuri din Japonia cu doi ani înainte ca platforma să ajungă în Statele Unire, respectiv în 2011.
În acest context, Spotify stă pe loc în ceea ce priveşte negocierea de licenţiere cu companiile de muzică din Japonia.
În Japonia, mulţi artişti, dar şi magazine, derulează promoţii care încurajează fanii să cumpere albume fizice, chiar şi în mai multe exemplare, incluzând bilete la concerte şi artwork-uri speciale.
Good practice: AKB48, o trupă din Japonia, a vânzut CD-uri care conţineau bilete la concertele lor, încurajându-i pe fani să cumpere mai multe CD-uri.
„Japonia este o ţară completă, total unică.”
Lucian Grainge, preşedintele Universal Music Group
Tower Records, un lanţ de magazine care vinde albume, încă supravieţuieşte în Japonia (au vânzări de 500 de milioane de dolari/an).
De asemenea, de menţionat este faptul că ei au plecat din Statele Unite în 2006.
Tower are în continuare 85 de magazine în Japonia, iar în State avea 89.
Un alt exemplu este Apple, care a intrat pe piaţa din Japonia în 2005, însă abia în 2012 a început să vândă muzică japoneză.
În Statele Unite în schimb, trecerea de la albume fizice la cele digitale (online streaming) s-a făcut mai mult din necesitate.
Pe plan mondial: 41% din vânzările din muzică sunt reprezentate de CD-uri, ceea ce reprezintă 15 miliarde de dolari.
Situaţia se schimbă de la ţară la ţară: dacă în Suedia streaming-ul domină, în Germania încă mai merg vânzările de CD-uri.
Ţara noastră începe să asculte din ce în ce mai multă muzică venită din partea serviciilor de streaming. Albume se găsesc din ce în ce mai greu (ale artiştilor români în principal).
Printre cei care încă mai vând albume în format fizic la noi se numără:
Universal Music România
Cărtureşti.
Pentru România, va final vă las cu un infografic pe 2014 făcut de Zonga (peste 18,000,000 de piese ascultate şi 800,000 de utilizatori înregistraţi).
Concluzia? Albumele fizice nu vor muri prea curând, din fericire. Putere de cumpărare încă există, la fel şi diversitate.
Important este să cumperi muzică şi să apreciezi artistul pe care-l asculţi, fie că îi cumperi albumul (de pe urma căruia nu câştigă foarte mult) sau că plăteşti un abomanent lunar pe o platformă de streaming.
Nu uita, apropo, să mergi la concerte! 🙂
UPDATE 1: Album Sales Are Down by 11 Percent This Year
UPDATE 2: Vinyl Album Sales Hit Historic High in 2014, Again