De la extaz la agonie: cât câştigă un scriitor din România?
Dacă vineri vă vorbeam într-un interviu despre domnul Macovei Răzvan şi a sa nouă carte numită „English Laughs Best„, ei bine, astăzi revin cu un nou articol în acest domeniul. Dacă acum câteva zile vorbeam cu o cunoştinţă despre nivelul presei din România, acum câteva ore am citit cel mai bun articol din ultima perioadă. Surprinzător sau nu, articolul îi aparţine unei publicaţii cunoscute de la noi, respectiv Adevărul.
Este ştiut faptul că şi datorită erei digitale (apariţia telefoanelor „inteligente”, a eBook-urilor) dar şi din cauza nivelului scăzut la care se află sistemul de învăţământ românesc, nu se mai citeşte, poate foarte puţin/deloc sau doar în format electronic.
V-aţi întrebat vreodată cât câştigă un scriitor de la noi? Ei bine, ziarul Adevărul a aflat răspunsul, scriitorii interdievaţi fiind: Norman Manea, Mircea Cărtărescu, Radu Paraschivescu, Dan Lungu, Dan Stanca, T.O. Bobe, Cezar Paul-Bădescu, alături de criticii literari Nicolae Manolescu, Alex Ştefănescu şi Daniel Cristea-Enache.
Paragrafele care mi s-au părut cele mai interesante:
În 2012, un clasament realizat de revista „Forbes“ isca furori, pentru că arăta că mulţi dintre scriitorii români nu sunt chiar atât de săraci şi că au avut parte de venituri considerabile din succesele lor literare.
Scriitorii Norman Manea şi Mircea Cărtărescu sunt cei mai traduşi autori români în străinătate, ceea ce le-a sporit considerabil veniturile.
O editură nu plăteşte pentru un roman, pentru că scriitorul nu e angajatul ei, spune T.O. Bobe. „Scriitorul, editura şi librăria sunt verigi pe verticală în lanţul industriei de carte. Iar toate aceste verigi primesc procente, în funcţie de vânzări. Din preţul unei cărţi, un scriitor primeşte cam 8-10% brut, din care net îi rămân vreo 6%. Aşadar, dacă o carte costă 30 de lei, scriitorului îi revin 1,8 lei“, explică el.
„Nu sistemul editorial e vinovat pentru că scriitorii nu pot supravieţui, ci sistemul de educaţie. Câtă vreme învăţământul umanist din România rămâne la nivelul actual (actual din ultimii vreo 60 de ani), nu doar scriitorii, ci toţi artiştii vor câştiga mai puţin decât orice muncitor necalificat. Cine să cumpere cărţi şi să le citească, dacă foarte puţini absolvenţi de studii superioare învaţă în şcoală cum să se bucure de ele?“ – T.O. Bobe
„Nu promovezi un titlu, titlul acela moare. Aruncat într-un raft de librărie este ca într-un mormânt. Nimeni nu se va îndepta într-acolo spre a-i reda dreptul la viaţă. De aceea uneori cărţile mor mai trist decât oamenii, decât autorii lor. Tu măcar ai posibilitatea să spui o rugăciune, titlul tău e mut şi tace. Nu se poate apăra în faţa uriaşei nepăsări care-l condamnă la moarte“, a mărturisit Dan Stanca, pentru „Weekend Adevărul“.
După 1997, când a apărut volumul „Harry Potter şi Piatra Filosofală“, seria „Harry Potter“ a scriitoarei britanice J.K. Rowling a devenit cel mai bine vândută colecţie de cărţi din istorie.
Cel mai bine plătiţi scriitori, în 2012. Top 3:
1. Mircea Cărtărescu (540.000 de dolari) – cel mai vândut titlu: „De ce iubim femeile“, 184.000 de exemplare în 2014
2. Gabriel Liiceanu (460.000 de dolari) – cel mai vândut titlu: „Jurnalul de la Păltiniş“, 62.000 de exemplare, în 2014
3. D.R. Popescu (440.000 de dolari) – cel mai vândut titlu: „Vânătoarea regală“, 100.000 de exemplare, în 2012
Restul topului cât şi întreg materialul este AICI. Mă bucur să văd că încă mai există articole atât de bine dezbătute, motiv pentru care vă invit să-l citiţi.
Citiţi cât mai multe cărţi, puneţi-vă întrebări: de ce nu se mai citeşte? De ce sistemul de învăţământ este unul dintre cele mai proaste din lume? Care este motivul pentru care copii sunt nemulţumiţi de sistemul educaţional?
Lectura este cea mai bună metodă de a-ţi stimula propria creativitate!