Once in a lifetime concert: Roger Waters – The Wall @ Bucureşti
Aseară am văzut un concert legendar, respectiv „The Wall” al lui Roger Waters, membrul trupei Pink Floyd, venit să concerteze în România.
Artistul a urcat pe scenă puţin după ora anunţată, ora 20:00, susţinând în Piaţa Constituţiei evenimentul numit de toată lumea „concertul anului”. Şi aşa a fost! 🙂
Ce mi-a plăcut:
Locaţia: nu există un loc mai potrivit pentru un asemena concert decât Piaţa Constituţiei! Emoţiile aproape că m-au copleşit când umbra artistului a fost proiectată pe cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafaţă, cea mai scumpă clădire administrativă, dar şi cea mai grea clădire din lume: Casa Poporului.
Conceptul (Zidul): „Pink Floyd’s the Wall is one of the most intriguing and imaginative albums in the history of rock music.”
Nimic mai adevărat! Artistul ne-a lăsat pe toţi cu gura căscată prin proiecţiile din timpul concertului, mascotele şi jocul de lumini. Au fost proiectate multe simboluri, cum ar fi crucile creştine, crucea lui David, secera şi ciocanul, dar şi dolarii. Pe la începutul acestuia, un avion aflat în faţă a lovit zidul, lăsat fiind fără câteva cărămizi. Şi acesta a fost doar începutul!
Iar ca să vedeţi şi să înţelegeţi cât de bine a fost gândit TOT, vă invit cu drag să citiţi aici un jurnal al turneului.
Sonorizarea: s-a auzit pur şi simplu impecabil! La un moment dat, în timpul concertului s-a auzit o decolare a unui elicopter. Lumea se uita în stânga şi-n dreapta, însă era doar un sunet care părea foarte real, venit din boxele poziţionate în fiecare parte a terenului. Roger Waters şi-a dorit un turneu reuşit, lucru care s-a întâmplat (au fost aduse peste 50 de camioane)!
Ce nu mi-a plăcut:
Publicul: în afară de cei din faţa scenei şi alţi câţiva din public, restul parcă asistau la un film. Nu prea reacţionau, parcă erau obligaţi să aplaude la finalul pieselor. Cel puţin, cu impresia asta am plecat eu. Tare aş vrea să ştiu ce părere legată de publicul român şi-a făcut Roger Waters după concert! La o asemena amploare, mă aşteptam ca publicul să reacţioneze altfel. Sunt dezamăgită.
În schimb, mă bucur enorm că am fost acolo şi că am văzut un asemenea artist legendar, care a inspirat multe generaţii. „The Wall” poate fi încadrat cu siguranţă în categoria „Once in a lifetime concert”. Dacă nu aţi fost, păcat. Mare păcat!
Aici aveţi o serie de poze.